PACATUL PRECURVIEI

Păcatul precurviei este infidelitatea conjugală. Adică după ce s-a căsătorit cineva si greseste cu altă persoană face păcatul precurviei. Deci păcatul curviei îl face cel necăsătorit, iar păcatul precurviei îl face cel care s-a cununat. Păcatul precurviei este mult mai greu decât al curviei deoarece atunci când cineva se căsătoreste depune jurământ înaintea lui Dumnezeu că va păstra fidelitatea conjugală până în mormânt, adică nu va însela sotia niciodată sau sotia nu-l va însela pe sot niciodată. În momentul când unul din soti cade în acest păcat de infidelitate, cade în păcatul precurviei. Păcatul curviei se pedepseste cu 7 ani oprire de la împărtăsanie, iar cel al precurviei cu 15 ani, deci dublu. Din cauza acestui păcat al precurviei se întâmplă toate relele în familie.
Când sotul, spre exemplu, a căzut în păcat cu altă femeie, s-a spurcat, cu alte cuvinte cu ea, după aceea se îm preună cu femeia lui, o spurcă si pe femeia lui si implicit spurcă toată casa. Această spurcăciune înseamna introducerea diavolilor în casa sa. Dacă este constient de acest fapt grav, părăseste păcatul, nu îl mai face, se spovedeste, face canonul rânduit de preot si se căieste din toată inima lui. Atunci Dumnezeu îl poate ierta si nu se mai răsfrânge asupra familiei sale. Însă dacă acea persoană nu încearcă să părăsească păcatul, nu se spovedeste sau, mai grav, nici nu ia în seamă gravitatea acestui păcat si continuă să-l facă, urmările catastrofale în familie sunt inevitabile. O dată ce bărbatul se împreună cu acea femeie străină se produce o legătură ilegală ce afectează legătura lui legală cu sotia sa. Iubirea nu poate fi manifestată la două persoane în acelasi grad. Cu siguranta iubirea de sotie se diminuează si trece pe locul secundar; dacă se continuă asa poate să se stingă defînitiv dragostea sotului fată de sotie. De aici încolo apar marile probleme. Apar certurile, apare gelozia, apar invidia, ura, bătăile, iar dacă se continuă mai mult timp se ajunge până la despărtire.Iată ce poate face precurvia!

O,OM de Sf. Ioan Iacob de la Neamt(Hozevitul)


O,om, ce mari răspunderi ai
de tot ce faci pe lume,
de tot ce spui în scris sau grai,
de pilda ce la alţii dai,
căci ea,mereu,spre iad sau rai
pe mulţi o să îndrume.

Ce grijă trebuie să pui
în viaţa ta toată,
căci gândul care-l scrii sau spui
s-a dus…în veci nu-l mai aduni,
şi vei culege roada lui
ori mort ,ori viu ,odată.

Ai spus o vorbă,vorba ta,
mergând din gură-n gură,
va-nveseli sau va-ntrista,
va curăţi sau va întina,
rodind sămânţa pusă-n ea
de dragoste sau ură.

Scrii un cuvânt…cuvântul scris
e-un leac sau o otravă,
tu vei muri,dar tot ce-ai scris
rămâne-n urmă drum deschis
spre moarte sau spre paradis,
spre ocară sau slavă.

Ai spus un cântec,versul său,
rămâne după tine
îndemn spre bine sau spre rău,
spre curăţie sau desfrâu,
lăsând în inimi rodul său
de har sau de ruşine.

Arăţi o cale,calea ta
în urma ta nu piere,
e cale bună sau e rea,
va prăbuşi sau va-nălţa,
vor merge suflete pe ea
spre cer sau spre durere.

Trăieşti o viaţă…viaţa ta
e una,numai una,
oricum ar fi tu nu uita
cum ţi-o trăieşti vei câştiga
ori fericire pe vecie
ori chin pe totdeauna.
O,om!ce mari răspunderi ai,
tu vei pleca din lume,
dar ce ai spus prin scris sau grai
sau laşi prin pilda care-o dai
pe mulţi,spre iad sau rai
mereu o să-i îndrume.

Deci nu uita!..Fi credincios
cu grijă şi cu teamă
să laşi în urmă luminos,
un semn,un gând,un drum frumos,
căci pentru toate neîndoios,
odată vei da seamă.

DOAMNE AJUTA!

DRAGI FRATI SI SURORI INTRU DOMNUL,FIE CA DUPA VIZITA PE ACEST BLOG,SA VA INTARITI INTRU CREDINTA IN DOMNUL SI SA ADUCETI SLAVA DOMNULUI DUMNEZEULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SI TUTUROR SFINTILOR SAI.AMIN!