Moise la Faraon.
1. Dupa aceea Moise si Aaron au intrat la Faraon si au zis catre
dansul: “Asa graieste Domnul Dumnezeul lui Israel: Lasa pe poporul Meu,
ca sa-Mi faca sarbatoare in pustie!”
2. Faraon insa a zis: “Cine este acela Domnul, ca sa-I ascult glasul si
sa dau drumul fiilor lui Israel? Nu-L cunosc pe Domnul si nu voi da
drumul lui Israel!”
3. Zis-au ei catre dansul: “Dumnezeul Evreilor ne-a chemat; lasa-ne sa
mergem in pustie cale de trei zile, ca sa aducem jertfa Domnului
Dumnezeului nostru, ca sa nu pierim de ciuma sau de sabie!”
4. Iar regele Egiptului le-a zis: “Moise si Aaron, pentru ce-mi
stingheriti poporul de la lucru? Duceti-va fiecare din voi la treburile
voastre!”
5. Apoi Faraon a zis iar: “Iata acum s-a inmultit poporul acesta in tara si voi il intrerupeti de la lucru”.
6. Si chiar in ziua aceea a poruncit Faraon capeteniilor si slujbasilor poporului si le-a zis:
7. “De acum inainte sa nu mai dati poporului paie pentru facerea
caramizii, ca ieri si ca alaltaieri, ci sa se duca ei sa-si adune paie.
8. Dar caramizi sa faca tot atatea cate faceau in fiecare zi; sa-i
siliti si sa nu le imputinati munca; fiindca sunt fara treaba si de
aceea striga si zic: Haidem sa aducem jertfa Dumnezeului nostru!
9. Sa fie dar impovarati de lucru oamenii acestia si sa se
indeletniceasca cu acestea, iar nu sa se indeletniceasca cu vorbe
mincinoase!”
10. Si au iesit capeteniile lor si slujbasii poporului si au zis catre popor: “Asa zice Faraon: Nu va mai dau paie.
11. Mergeti voi insiva si va adunati paie de unde veti gasi, dar din lucrul vostru nu vi se va scadea nimic!”
12. Atunci s-a risipit poporul in tot Egiptul, ca sa stranga trestie in loc de paie.
13. Iar slujbasii ii sileau, zicand: “Impliniti-va lucrul dat pentru fiecare zi, ca atunci cand vi se dadea paie”.
14. Iar pe slujbasii pusi peste ei de capeteniile lui Faraon ii bateau,
zicand: “Pentru ce n-ati facut si astazi numarul vostru de caramizi, ca
ieri si ca alaltaieri?”
15. Atunci s-au dus slujbasii fiilor lui Israel si au strigat catre Faraon, zicand: “Pentru ce faci asa cu robii tai?
16. Paie nu se dau robilor tai, dar ne zic: Faceti caramida. Si robii tai sunt batuti si poporul tau e mereu vinovat”.
17. Iar el le-a zis: “Sunteti lenesi si de aceea ziceti: Haidem sa aducem jertfa Dumnezeului nostru.
18. Acum duceti-va dar si munciti! Paie nu vi se vor da, dar numarul de caramizi randuit sa-l faceti!”
19. Deci au vazut slujbasii fiilor lui Israel pacostea cazuta peste ei,
cand le spunea: “Numarul de caramizi lucrate pentru fiecare zi nu vi se
va imputina”.
20. Si, iesind de la Faraon, s-au intalnit ei cu Moise si cu Aaron, care veneau inaintea lor
21. Si au zis catre ei: “Sa va vada si sa va judece Dumnezeu, ca ne-ati
facut urati inaintea lui Faraon si a slujitorilor lui si le-ati dat
sabie la mana, ca sa ne omoare”.
22. Atunci Moise s-a intors la Domnul si a zis: “Doamne, pentru ce ai
adus necazul acesta asupra acestui popor si la ce m-ai trimis pe mine?
23. Caci de cand am mers eu la Faraon si i-am grait in numele Tau, el a
inceput sa necajeasca si mai rau pe poporul acesta, iar de izbavit Tu nu
l-ai izbavit pe poporul Tau”.
Iesirea - Cap. 4
Minunile lui Moise
1. Si raspunzand, Moise a zis: “Dar de nu ma vor crede si nu vor asculta de glasul meu, ci vor zice: “Nu ti S-a aratat Domnul!”, ce sa le spun?”
2. Zis-a Domnul catre el: “Ce ai in mana?” Si el a raspuns: “Un toiag!”
3. “Arunca-l jos!” ii zise Domnul. Si a aruncat Moise toiagul jos si s-a facut toiagul sarpe si a fugit Moise de el.
4. Si a zis Domnul catre Moise: “Intinde mana si-l apuca de coada!” Si si-a intins Moise mana si l-a apucat de coada si s-a facut toiag in mana lui.
5. Apoi a zis Domnul: “Asa sa faci inaintea lor, ca sa te creada ca ti S-a aratat Dumnezeul parintilor lor, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov!”
6. Zis-a Domnul iarasi: “Baga-ti mana in san!” Si cand a scos-o din san, iata mana lui era alba ca zapada de lepra.
7. Si i-a zis din nou Domnul: “Baga-ti iarasi mina in san!” Si si-a bagat Moise mana in san; si cand a scos-o din san, iata, era iar curata, ca tot trupul sau.
8. “Daca nu te vor crede si nu vor asculta glasul semnului intai, te vor crede la savarsirea semnului al doilea.
9. Iar de nu te vor crede nici dupa amandoua semnele si nu vor asculta glasul tau, atunci sa iei apa din fluviu si s-o versi pe uscat; apa luata din rau se va face pe usca: sange”.
10. Atunci Moise a zis catre Domnul: “O, Doamne, eu nu sunt om indemanatic la vorba, ci graiesc cu anevoie si sunt gangav; si aceasta nu de ieri de alaltaieri, nici de cand ai inceput Tu a grai cu robul Tau; gura mea si limba mea sunt anevoioase”.
11. Dumnezeu insa a zis catre Moise: “Cine a dat omului gura si cine face pe om mut, sau surd, sau cu vedere, sau orb? Oare nu Eu, Domnul Dumnezeu?
12. Mergi dar: Eu voi deschide gura ta si te voi invata ce sa graiesti”.
13. Zis-a Moise: “Rogu-ma, Doamne, trimite pe altul, pe care vei vrea sa-l trimiti!”
14. Atunci, aprinzandu-se mania Domnului asupra lui Moise, a zis: “Nu ai tu, oare, pe fratele tau Aaron levitul? Stiu ca el poate sa vorbeasca in locul tau. Iata el te va intampina si, cand te va vedea, se va bucura in inima sa.
15. Tu-i vei grai lui si ii vei pune in gura cuvintele Mele, iar Eu voi deschide gura ta si gura lui si va voi invata ce sa faceti.
16. Va grai el poporului, in locul tau, vorbind pentru tine, iar tu ii vei fi graitor din partea lui Dumnezeu.
17. Toiagul acesta, care a fost prefacut in sarpe, ia-l in mana ta, caci cu el ai sa faci minuni”.
18. Deci, a plecat Moise de acolo si s-a intors la Ietro, socrul sau, si a zis catre el: “Ma duc inapoi la fratii mei, care sunt in Egipt, ca sa vad de mai traiesc”. Iar Ietro i-a zis: “Mergi in pace!”
19. Dupa atat de multe zile a murit regele Egiptului care prigonise pe Moise, si Domnul a grait aceasta lui Moise in pamantul Madian: “Scoala si intoarce-te in Egipt, ca au murit toti cei ce cautau sufletul tau!”
20. Luand atunci femeia si copiii, Moise i-a pus pe asini si s-a intors in Egipt. Si a luat Moise in mana sa si toiagul cel de la Dumnezeu.
21. Si a zis Domnul catre Moise: “Cand vei merge si vei ajunge in tara Egiptului, cauta sa faci inaintea lui Faraon toate minunile ce ti-am poruncit. Eu insa voi invartosa inima lui si nu va da drumul poporului.
22. Dar tu sa zici lui Faraon: Asa zice Domnul Dumnezeul Evreilor: Israel este fiul Meu, intai-nascutul Meu.
23. Iti zic dar: Lasa pe fiul Meu sa Mi se inchine; iar de nu-l vei lasa, iata, iti voi ucide pe fiul tau cel intai-nascut”.
24. Insa, la un popas de noapte, pe cale, l-a intampinat ingerul Domnului si a incercat sa-l omoare.
25. Dar Sefora, luand un cutit de piatra, a taiat imprejur pe fiul sau si atingand picioarele lui Moise a zis; “Tu-mi esti un sot crud!”
26. Si S-a dus Domnul de la el; iar ea, din pricina acestei taieri imprejur, i-a zis lui Moise: “Sot crud!”
27. Atunci a zis Domnul catre Aaron: “Mergi in intampinarea lui Moise in pustie!” Si s-a dus acesta si s-a intalnit cu el in muntele lui Dumnezeu si s-au sarutat amandoi.
28. Atunci a spus Moise lui Aaron toate cuvintele Domnului, pe care i le poruncise, si toate semnele ce-i incredintase sa faca.
29. Dupa aceea s-au dus Moise si Aaron si au adunat pe toti batranii fiilor lui Israel
30. Si le-a spus Aaron toate cuvintele pe care le graise Domnul lui Moise, si a facut Moise semne inaintea poporului;
31. Si poporul a crezut si s-a bucurat ca a cercetat Domnul pe fiii lui Israel si a vazut necazurile lor si, plecandu-se, s-au inchinat.
1. Si raspunzand, Moise a zis: “Dar de nu ma vor crede si nu vor asculta de glasul meu, ci vor zice: “Nu ti S-a aratat Domnul!”, ce sa le spun?”
2. Zis-a Domnul catre el: “Ce ai in mana?” Si el a raspuns: “Un toiag!”
3. “Arunca-l jos!” ii zise Domnul. Si a aruncat Moise toiagul jos si s-a facut toiagul sarpe si a fugit Moise de el.
4. Si a zis Domnul catre Moise: “Intinde mana si-l apuca de coada!” Si si-a intins Moise mana si l-a apucat de coada si s-a facut toiag in mana lui.
5. Apoi a zis Domnul: “Asa sa faci inaintea lor, ca sa te creada ca ti S-a aratat Dumnezeul parintilor lor, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov!”
6. Zis-a Domnul iarasi: “Baga-ti mana in san!” Si cand a scos-o din san, iata mana lui era alba ca zapada de lepra.
7. Si i-a zis din nou Domnul: “Baga-ti iarasi mina in san!” Si si-a bagat Moise mana in san; si cand a scos-o din san, iata, era iar curata, ca tot trupul sau.
8. “Daca nu te vor crede si nu vor asculta glasul semnului intai, te vor crede la savarsirea semnului al doilea.
9. Iar de nu te vor crede nici dupa amandoua semnele si nu vor asculta glasul tau, atunci sa iei apa din fluviu si s-o versi pe uscat; apa luata din rau se va face pe usca: sange”.
10. Atunci Moise a zis catre Domnul: “O, Doamne, eu nu sunt om indemanatic la vorba, ci graiesc cu anevoie si sunt gangav; si aceasta nu de ieri de alaltaieri, nici de cand ai inceput Tu a grai cu robul Tau; gura mea si limba mea sunt anevoioase”.
11. Dumnezeu insa a zis catre Moise: “Cine a dat omului gura si cine face pe om mut, sau surd, sau cu vedere, sau orb? Oare nu Eu, Domnul Dumnezeu?
12. Mergi dar: Eu voi deschide gura ta si te voi invata ce sa graiesti”.
13. Zis-a Moise: “Rogu-ma, Doamne, trimite pe altul, pe care vei vrea sa-l trimiti!”
14. Atunci, aprinzandu-se mania Domnului asupra lui Moise, a zis: “Nu ai tu, oare, pe fratele tau Aaron levitul? Stiu ca el poate sa vorbeasca in locul tau. Iata el te va intampina si, cand te va vedea, se va bucura in inima sa.
15. Tu-i vei grai lui si ii vei pune in gura cuvintele Mele, iar Eu voi deschide gura ta si gura lui si va voi invata ce sa faceti.
16. Va grai el poporului, in locul tau, vorbind pentru tine, iar tu ii vei fi graitor din partea lui Dumnezeu.
17. Toiagul acesta, care a fost prefacut in sarpe, ia-l in mana ta, caci cu el ai sa faci minuni”.
18. Deci, a plecat Moise de acolo si s-a intors la Ietro, socrul sau, si a zis catre el: “Ma duc inapoi la fratii mei, care sunt in Egipt, ca sa vad de mai traiesc”. Iar Ietro i-a zis: “Mergi in pace!”
19. Dupa atat de multe zile a murit regele Egiptului care prigonise pe Moise, si Domnul a grait aceasta lui Moise in pamantul Madian: “Scoala si intoarce-te in Egipt, ca au murit toti cei ce cautau sufletul tau!”
20. Luand atunci femeia si copiii, Moise i-a pus pe asini si s-a intors in Egipt. Si a luat Moise in mana sa si toiagul cel de la Dumnezeu.
21. Si a zis Domnul catre Moise: “Cand vei merge si vei ajunge in tara Egiptului, cauta sa faci inaintea lui Faraon toate minunile ce ti-am poruncit. Eu insa voi invartosa inima lui si nu va da drumul poporului.
22. Dar tu sa zici lui Faraon: Asa zice Domnul Dumnezeul Evreilor: Israel este fiul Meu, intai-nascutul Meu.
23. Iti zic dar: Lasa pe fiul Meu sa Mi se inchine; iar de nu-l vei lasa, iata, iti voi ucide pe fiul tau cel intai-nascut”.
24. Insa, la un popas de noapte, pe cale, l-a intampinat ingerul Domnului si a incercat sa-l omoare.
25. Dar Sefora, luand un cutit de piatra, a taiat imprejur pe fiul sau si atingand picioarele lui Moise a zis; “Tu-mi esti un sot crud!”
26. Si S-a dus Domnul de la el; iar ea, din pricina acestei taieri imprejur, i-a zis lui Moise: “Sot crud!”
27. Atunci a zis Domnul catre Aaron: “Mergi in intampinarea lui Moise in pustie!” Si s-a dus acesta si s-a intalnit cu el in muntele lui Dumnezeu si s-au sarutat amandoi.
28. Atunci a spus Moise lui Aaron toate cuvintele Domnului, pe care i le poruncise, si toate semnele ce-i incredintase sa faca.
29. Dupa aceea s-au dus Moise si Aaron si au adunat pe toti batranii fiilor lui Israel
30. Si le-a spus Aaron toate cuvintele pe care le graise Domnul lui Moise, si a facut Moise semne inaintea poporului;
31. Si poporul a crezut si s-a bucurat ca a cercetat Domnul pe fiii lui Israel si a vazut necazurile lor si, plecandu-se, s-au inchinat.
Iesirea - Cap. 3
Chemarea lui Moise.
1. In vremea aceea, Moise pastea oile lui Ietro, preotul din Madian, socrul sau. Si departandu-se odata cu turma in pustie, a ajuns pana la muntele lui Dumnezeu, la Horeb;
2. Iar acolo i S-a aratat ingerul Domnului intr-o para de foc, ce iesea dintr-un rug; si a vazut ca rugul ardea, dar nu se mistuia.
3. Atunci Moise si-a zis: “Ma duc sa vad aceasta aratare minunata: ca rugul nu se mistuieste”.
4. Iar daca a vazut Domnul ca se apropie sa priveasca, a strigat la el Domnul din rug si a zis: “Moise! Moise!”. Si el a raspuns: “Iata-ma, Doamne!”
5. Si Domnul a zis: “Nu te apropia aici! Ci scoate-ti incaltamintea din picioarele tale, ca locul pe care calci este pamant sfant!”
6. Apoi i-a zis iarasi: “Eu sunt Dumnezeul tatalui tau, Dumnezeul lui Avraam si Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov!” Si si-a acoperit Moise fata sa, ca se temea sa priveasca pe Dumnezeu.
7. Zis-a Domnul catre Moise: “Am vazut necazul poporului Meu in Egipt si strigarea lui de sub apasatori am auzit si durerea lui o stiu.
8. M-am pogorat dar sa-l izbavesc din mana Egiptenilor, sa-l scot din tara aceasta si sa-l duc intr-un pamant roditor si larg, in tara unde curge miere si lapte, in tinutul Canaaneilor, al Heteilor, al Amoreilor, al Ferezeilor, al Ghergheseilor, al Heveilor si al Iebuseilor.
9. Iata dar ca strigarea fiilor lui Israel a ajuns acum pana la Mine si am vazut chinurile lor, cu care-i pedepsesc Egiptenii.
10. Vino dar sa te trimit la Faraon, regele Egiptului, ca sa scoti pe fiii lui Israel, poporul Meu, din tara Egiptului!”
11. Atunci a zis Moise catre Dumnezeu: “Cine sunt eu, ca sa ma duc la Faraon, regele Egiptului, si sa scot pe fiii lui Israel din tara Egiptului?”
12. Iar Dumnezeu i-a zis: “Eu voi fi cu tine si acesta iti va fi semnul ca te trimit Eu: cand vei scoate pe poporul Meu din tara Egiptului, va veti inchina lui Dumnezeu in muntele acesta!”
13. Zis-a iarasi Moise catre Dumnezeu: “Iata, eu ma voi duce la fiii lui Israel si le voi zice: Dumnezeul parintilor vostri m-a trimis la voi… Dar de-mi vor zice: Cum Il cheama, ce sa le spun?”
14. Atunci Dumnezeu a raspuns lui Moise: “Eu sunt Cel ce sunt”. Apoi i-a zis: “Asa sa spui fiilor lui Israel: Cel ce este m-a trimis la voi!”
15. Apoi a zis Dumnezeu iarasi catre Moise: “Asa sa spui fiilor lui Israel: “Domnul Dumnezeul parintilor nostri, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov m-a trimis la voi. Acesta este numele Meu pe veci; aceasta este pomenirea Mea din neam in neam!”
16. Mergand dar, aduna pe batranii fiilor lui Israel si le spune: “Domnul Dumnezeul parintilor nostri, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov mi S-a aratat si a zis: V-am cercetat de aproape si am vazut cate vi se intampla in Egipt!”
17. Si mi-a mai zis: “Va voi scoate din impilarea Egiptului si va voi duce in pamantul Canaaneilor, al Heteilor, al Amoreilor, al Ferezeilor, al Ghergheseilor, al Heveilor si al Iebuseilor, in pamantul unde curge miere si lapte”.
18. Iar ei vor asculta glasul tau. Atunci vei intra tu si batranii lui Israel la Faraon, regele Egiptului, si-i veti zice: “Domnul Dumnezeul Evreilor ne-a chemat. Lasa-ne dar sa mergem in pustie, cale de trei zile, ca sa aducem jertfa Dumnezeului nostru”.
19. Eu insa stiu ca Faraon, regele Egiptului, nu are sa va lase sa plecati, pana nu il voi sili Eu cu mana tare.
20. Voi intinde deci mana Mea si voi lovi Egiptul cu toate minunile, pe care le voi face in mijlocul lui, si dupa aceea va va lasa.
21. Voi da poporului acestuia trecere inaintea Egiptenilor si cand veti iesi, nu veti iesi cu mainile goale,
22. Ci fiecare femeie va cere la vecina sa si de la cea care sta cu ea in casa vase de argint, lucruri de aur si haine si veti impodobi cu ele pe fiii vostri si pe fetele voastre si veti prada pe Egipteni”.
1. In vremea aceea, Moise pastea oile lui Ietro, preotul din Madian, socrul sau. Si departandu-se odata cu turma in pustie, a ajuns pana la muntele lui Dumnezeu, la Horeb;
2. Iar acolo i S-a aratat ingerul Domnului intr-o para de foc, ce iesea dintr-un rug; si a vazut ca rugul ardea, dar nu se mistuia.
3. Atunci Moise si-a zis: “Ma duc sa vad aceasta aratare minunata: ca rugul nu se mistuieste”.
4. Iar daca a vazut Domnul ca se apropie sa priveasca, a strigat la el Domnul din rug si a zis: “Moise! Moise!”. Si el a raspuns: “Iata-ma, Doamne!”
5. Si Domnul a zis: “Nu te apropia aici! Ci scoate-ti incaltamintea din picioarele tale, ca locul pe care calci este pamant sfant!”
6. Apoi i-a zis iarasi: “Eu sunt Dumnezeul tatalui tau, Dumnezeul lui Avraam si Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov!” Si si-a acoperit Moise fata sa, ca se temea sa priveasca pe Dumnezeu.
7. Zis-a Domnul catre Moise: “Am vazut necazul poporului Meu in Egipt si strigarea lui de sub apasatori am auzit si durerea lui o stiu.
8. M-am pogorat dar sa-l izbavesc din mana Egiptenilor, sa-l scot din tara aceasta si sa-l duc intr-un pamant roditor si larg, in tara unde curge miere si lapte, in tinutul Canaaneilor, al Heteilor, al Amoreilor, al Ferezeilor, al Ghergheseilor, al Heveilor si al Iebuseilor.
9. Iata dar ca strigarea fiilor lui Israel a ajuns acum pana la Mine si am vazut chinurile lor, cu care-i pedepsesc Egiptenii.
10. Vino dar sa te trimit la Faraon, regele Egiptului, ca sa scoti pe fiii lui Israel, poporul Meu, din tara Egiptului!”
11. Atunci a zis Moise catre Dumnezeu: “Cine sunt eu, ca sa ma duc la Faraon, regele Egiptului, si sa scot pe fiii lui Israel din tara Egiptului?”
12. Iar Dumnezeu i-a zis: “Eu voi fi cu tine si acesta iti va fi semnul ca te trimit Eu: cand vei scoate pe poporul Meu din tara Egiptului, va veti inchina lui Dumnezeu in muntele acesta!”
13. Zis-a iarasi Moise catre Dumnezeu: “Iata, eu ma voi duce la fiii lui Israel si le voi zice: Dumnezeul parintilor vostri m-a trimis la voi… Dar de-mi vor zice: Cum Il cheama, ce sa le spun?”
14. Atunci Dumnezeu a raspuns lui Moise: “Eu sunt Cel ce sunt”. Apoi i-a zis: “Asa sa spui fiilor lui Israel: Cel ce este m-a trimis la voi!”
15. Apoi a zis Dumnezeu iarasi catre Moise: “Asa sa spui fiilor lui Israel: “Domnul Dumnezeul parintilor nostri, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov m-a trimis la voi. Acesta este numele Meu pe veci; aceasta este pomenirea Mea din neam in neam!”
16. Mergand dar, aduna pe batranii fiilor lui Israel si le spune: “Domnul Dumnezeul parintilor nostri, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov mi S-a aratat si a zis: V-am cercetat de aproape si am vazut cate vi se intampla in Egipt!”
17. Si mi-a mai zis: “Va voi scoate din impilarea Egiptului si va voi duce in pamantul Canaaneilor, al Heteilor, al Amoreilor, al Ferezeilor, al Ghergheseilor, al Heveilor si al Iebuseilor, in pamantul unde curge miere si lapte”.
18. Iar ei vor asculta glasul tau. Atunci vei intra tu si batranii lui Israel la Faraon, regele Egiptului, si-i veti zice: “Domnul Dumnezeul Evreilor ne-a chemat. Lasa-ne dar sa mergem in pustie, cale de trei zile, ca sa aducem jertfa Dumnezeului nostru”.
19. Eu insa stiu ca Faraon, regele Egiptului, nu are sa va lase sa plecati, pana nu il voi sili Eu cu mana tare.
20. Voi intinde deci mana Mea si voi lovi Egiptul cu toate minunile, pe care le voi face in mijlocul lui, si dupa aceea va va lasa.
21. Voi da poporului acestuia trecere inaintea Egiptenilor si cand veti iesi, nu veti iesi cu mainile goale,
22. Ci fiecare femeie va cere la vecina sa si de la cea care sta cu ea in casa vase de argint, lucruri de aur si haine si veti impodobi cu ele pe fiii vostri si pe fetele voastre si veti prada pe Egipteni”.
Iesirea - Cap. 2
Moise.
l. Un om oarecare, din semintia lui Levi, si-a luat femeie din fetele lui Levi.
2. Femeia aceea a luat in pantece si a nascut un baiat si, vazand ca e frumos, l-a ascuns vreme de trei luni.
3. Dar, fiindca nu putea sa-l mai doseasca, a luat mama lui un cos de papura si l-a uns cu catran si cu smoala si punand copilul in el l-a asezat in papuris, la marginea raului.
4. Iar sora copilului pandea de departe ca sa vada ce are sa i se intample.
5. Atunci s-a pogorat fata lui Faraon la rau sa se scalde, si roabele ei o insorira pe malul raului. Si vazand cosul in papuris, ea a trimis pe una din roabele sale sa-l aduca.
6. Si, deschizandu-l, a vazut copilul: era un baiat care plangea. Atunci i s-a facut mila de el fetei lui Faraon si a zis: “Acesta este dintre copiii Evreilor”.
7. Iar sora copilului a zis catre fata lui Faraon: “Voiesti sa ma duc sa-ti chem o doica dintre evreice, ca sa alapteze copilul?”
8. Fata lui Faraon i-a zis: “Du-te!” Si s-a dus copila si a chemat pe mama pruncului.
9. Atunci fata lui Faraon i-a zis: “Ia-mi copilul acesta si mi-l alapteaza, ca eu am sa-ti platesc! ” si a luat femeia copilul si l-a alaptat.
10. Dupa ce a crescut copilul, doica l-a dus la fata lui Faraon si i-a fost ca fiu si i-a pus numele Moise, pentru ca isi zicea: “Din apa l-am scos!”
11. Iar dupa multa vreme, cand se facuse mare, Moise a iesit la fiii lui Israel, fratii sai, si a vazut muncile lor cele grele. Cu prilejul acesta a vazut el pe un egiptean ca batea pe un evreu dintre fiii lui Israel, fratii sai;
12. Si cautand incoace si incolo si nevazand pe nimeni, el a ucis pe egiptean si l-a ascuns in nisip.
13. Apoi iesind iarasi a doua zi, a vazut doi evrei certandu-se si a zis asupritorului: “pentru ce bati pe aproapele tau?”
14. Acela insa i-a raspuns: “Cine te-a pus capetenie si judecator peste noi? Nu cumva vrei sa ma omori si pe mine, cum ai omorat ieri pe egipteanul acela?” Si s-a spaimantat Moise si a zis: “Cu adevarat s-a vadit fapta aceasta!”
15. Iar daca a aflat Faraon de fapta aceasta, el a voit sa ucida pe Moise. Moise insa a fugit de la fata lui Faraon si s-a dus in tara Madian; si sosind in tara Madian, s-a oprit la o fantana.
16. Preotul din Madian insa avea sapte fete, care pasteau oile tatalui lor. Si venind acestea au scos apa si au umplut adapatorile, ca sa adape oile tatalui lor.
17. Dar pastorii venind, le-au alungat. Atunci s-a sculat Moise si le-a aparat, le-a scos apa si le-a adapat oile.
18. Mergand ele la tatal lor Raguel, acesta le-a zis: “Cum de ati venit astazi asa de curand?”
19. Iar ele au zis: “Un egiptean oarecare ne-a aparat de pastori, ne-a scos apa si ne-a adapat oile noastre!”
20. Zis-a acela catre fiicele sale: “Dar unde este acela? De ce l-ati lasat? Chemati-l si dati-i sa manance paine!”
21. Si a ramas Moise la omul acela si i-a dat pe fiica sa Sefora de sotie.
22. Aceasta, luand in pantece, a nascut un fiu si i-a pus Moise numele Gherson, zicand: “Am ajuns pribeag in tara straina”. Si luand iarasi in pantece, femeia a nascut alt fiu si i-a pus numele Eliezer, pentru ca si-a zis: “Dumnezeul tatalui meu mi-a fost ajutor si m-a scapat din mana lui Faraon”.
23. Apoi, dupa trecere de vreme multa, a murit regele Egiptului, de care fugise Moise. Fiii lui Israel insa gemeau sub povara muncilor si strigau si strigarea lor din munca s-a suit pana la Dumnezeu.
24. Auzind suspinele lor, Dumnezeu Si-a adus aminte de legamantul Sau pe care il facuse cu Avraam, cu Isaac si cu Iacov.
25. De aceea a cautat Dumnezeu spre fiii lui Israel si S-a gandit la ei.
l. Un om oarecare, din semintia lui Levi, si-a luat femeie din fetele lui Levi.
2. Femeia aceea a luat in pantece si a nascut un baiat si, vazand ca e frumos, l-a ascuns vreme de trei luni.
3. Dar, fiindca nu putea sa-l mai doseasca, a luat mama lui un cos de papura si l-a uns cu catran si cu smoala si punand copilul in el l-a asezat in papuris, la marginea raului.
4. Iar sora copilului pandea de departe ca sa vada ce are sa i se intample.
5. Atunci s-a pogorat fata lui Faraon la rau sa se scalde, si roabele ei o insorira pe malul raului. Si vazand cosul in papuris, ea a trimis pe una din roabele sale sa-l aduca.
6. Si, deschizandu-l, a vazut copilul: era un baiat care plangea. Atunci i s-a facut mila de el fetei lui Faraon si a zis: “Acesta este dintre copiii Evreilor”.
7. Iar sora copilului a zis catre fata lui Faraon: “Voiesti sa ma duc sa-ti chem o doica dintre evreice, ca sa alapteze copilul?”
8. Fata lui Faraon i-a zis: “Du-te!” Si s-a dus copila si a chemat pe mama pruncului.
9. Atunci fata lui Faraon i-a zis: “Ia-mi copilul acesta si mi-l alapteaza, ca eu am sa-ti platesc! ” si a luat femeia copilul si l-a alaptat.
10. Dupa ce a crescut copilul, doica l-a dus la fata lui Faraon si i-a fost ca fiu si i-a pus numele Moise, pentru ca isi zicea: “Din apa l-am scos!”
11. Iar dupa multa vreme, cand se facuse mare, Moise a iesit la fiii lui Israel, fratii sai, si a vazut muncile lor cele grele. Cu prilejul acesta a vazut el pe un egiptean ca batea pe un evreu dintre fiii lui Israel, fratii sai;
12. Si cautand incoace si incolo si nevazand pe nimeni, el a ucis pe egiptean si l-a ascuns in nisip.
13. Apoi iesind iarasi a doua zi, a vazut doi evrei certandu-se si a zis asupritorului: “pentru ce bati pe aproapele tau?”
14. Acela insa i-a raspuns: “Cine te-a pus capetenie si judecator peste noi? Nu cumva vrei sa ma omori si pe mine, cum ai omorat ieri pe egipteanul acela?” Si s-a spaimantat Moise si a zis: “Cu adevarat s-a vadit fapta aceasta!”
15. Iar daca a aflat Faraon de fapta aceasta, el a voit sa ucida pe Moise. Moise insa a fugit de la fata lui Faraon si s-a dus in tara Madian; si sosind in tara Madian, s-a oprit la o fantana.
16. Preotul din Madian insa avea sapte fete, care pasteau oile tatalui lor. Si venind acestea au scos apa si au umplut adapatorile, ca sa adape oile tatalui lor.
17. Dar pastorii venind, le-au alungat. Atunci s-a sculat Moise si le-a aparat, le-a scos apa si le-a adapat oile.
18. Mergand ele la tatal lor Raguel, acesta le-a zis: “Cum de ati venit astazi asa de curand?”
19. Iar ele au zis: “Un egiptean oarecare ne-a aparat de pastori, ne-a scos apa si ne-a adapat oile noastre!”
20. Zis-a acela catre fiicele sale: “Dar unde este acela? De ce l-ati lasat? Chemati-l si dati-i sa manance paine!”
21. Si a ramas Moise la omul acela si i-a dat pe fiica sa Sefora de sotie.
22. Aceasta, luand in pantece, a nascut un fiu si i-a pus Moise numele Gherson, zicand: “Am ajuns pribeag in tara straina”. Si luand iarasi in pantece, femeia a nascut alt fiu si i-a pus numele Eliezer, pentru ca si-a zis: “Dumnezeul tatalui meu mi-a fost ajutor si m-a scapat din mana lui Faraon”.
23. Apoi, dupa trecere de vreme multa, a murit regele Egiptului, de care fugise Moise. Fiii lui Israel insa gemeau sub povara muncilor si strigau si strigarea lor din munca s-a suit pana la Dumnezeu.
24. Auzind suspinele lor, Dumnezeu Si-a adus aminte de legamantul Sau pe care il facuse cu Avraam, cu Isaac si cu Iacov.
25. De aceea a cautat Dumnezeu spre fiii lui Israel si S-a gandit la ei.
Capitolul 2- Iesirea - A Doua Carte a lui Moise
CAPITOLUL 1
Asuprirea fiilor lui Israel in Egipt.
l. Numele fiilor lui Israel, care au intrat in Egipt impreuna cu Iacov, tatal lor, aducand fiecare toata casa sa, sunt acestea:
2. Ruben, Simeon, Levi si Iuda;
3. Isahar, Zabulon si Veniamin;
4. Dan, Neftali, Gad si Aser.
5. Sufletele insa iesite din Iacov erau de toate saptezeci si cinci, iar Iosif era de mai inainte in Egipt.
6. Dar au murit si Iosif si toti fratii lui si toti cei de pe vremea lor.
7. Iar fiii lui Israel s-au nascut in numar mare si s-au inmultit, au crescut si s-au intarit foarte, foarte tare, si s-a umplut tara de ei.
8. Dar s-a ridicat alt rege peste Egipt, care nu cunoscuse pe Iosif.
9. Acesta a zis catre poporul sau: “Iata, neamul fiilor lui Israel e multime mare si e mai tare decat noi.
10. Veniti dar sa-i impilam, ca sa nu se mai inmulteasca si ca nu cumva la vreme de razboi sa se uneasca cu vrajmasii nostri si, batandu-ne, sa iasa din tara noastra!”
11. De aceea au pus peste ei supraveghetori de lucrari, ca sa-i impileze cu munci grele. Atunci a zidit Israel cetati tari lui Faraon: Pitom si Ramses, care serveau lui Faraon ca hambare, si cetatea On sau Iliopolis.
12. Insa cu cat ii impilau mai mult, cu atat mai mult se inmulteau si se intareau foarte, foarte tare, asa ca Egiptenii se ingrozeau de fiii lui Israel.
13. De aceea Egiptenii sileau inca si mai strasnic la munca pe fiii lui Israel
14. Si le faceau viata amara prin munci grele, la lut, la caramida si la tot felul de lucru de camp si prin alte felurite munci, la care-i sileau cu strasnicie.
15. Ba, regele Egiptului a poruncit moaselor evreiesti, care se numeau: una Sifra si alta Pua,
16. Si le-a zis: “Cand mositi la evreice, sa luati seama cand nasc: de va fi baiat, sa-l omorati, iar de va fi fata, sa o crutati!”
17. Moasele insa s-au temut de Dumnezeu si n-au facut cum le poruncise regele Egiptului, ci au lasat si pe baieti sa traiasca.
18. Atunci a chemat regele Egiptului pe moase si le-a zis: “pentru ce ati facut asa si ati lasat sa traiasca si copiii de parte barbateasca?”
19. Iar moasele au raspuns lui Faraon: “Femeile evreice nu sunt ca egiptencele, ci ele sunt voinice si nasc pana nu vin moasele la ele”.
20. De aceea Dumnezeu a facut bine moaselor, iar poporul lui Israel se inmultea si se intarea mereu.
21. Si fiindca moasele se temeau de Dumnezeu, de aceea El le-a intarit neamul.
22. Atunci Faraon a poruncit la tot poporul sau si a zis: “Tot copilul de parte barbateasca, ce se va naste Evreilor, sa-l aruncati in Nil, iar fetele sa le lasati sa traiasca toate!”
Asuprirea fiilor lui Israel in Egipt.
l. Numele fiilor lui Israel, care au intrat in Egipt impreuna cu Iacov, tatal lor, aducand fiecare toata casa sa, sunt acestea:
2. Ruben, Simeon, Levi si Iuda;
3. Isahar, Zabulon si Veniamin;
4. Dan, Neftali, Gad si Aser.
5. Sufletele insa iesite din Iacov erau de toate saptezeci si cinci, iar Iosif era de mai inainte in Egipt.
6. Dar au murit si Iosif si toti fratii lui si toti cei de pe vremea lor.
7. Iar fiii lui Israel s-au nascut in numar mare si s-au inmultit, au crescut si s-au intarit foarte, foarte tare, si s-a umplut tara de ei.
8. Dar s-a ridicat alt rege peste Egipt, care nu cunoscuse pe Iosif.
9. Acesta a zis catre poporul sau: “Iata, neamul fiilor lui Israel e multime mare si e mai tare decat noi.
10. Veniti dar sa-i impilam, ca sa nu se mai inmulteasca si ca nu cumva la vreme de razboi sa se uneasca cu vrajmasii nostri si, batandu-ne, sa iasa din tara noastra!”
11. De aceea au pus peste ei supraveghetori de lucrari, ca sa-i impileze cu munci grele. Atunci a zidit Israel cetati tari lui Faraon: Pitom si Ramses, care serveau lui Faraon ca hambare, si cetatea On sau Iliopolis.
12. Insa cu cat ii impilau mai mult, cu atat mai mult se inmulteau si se intareau foarte, foarte tare, asa ca Egiptenii se ingrozeau de fiii lui Israel.
13. De aceea Egiptenii sileau inca si mai strasnic la munca pe fiii lui Israel
14. Si le faceau viata amara prin munci grele, la lut, la caramida si la tot felul de lucru de camp si prin alte felurite munci, la care-i sileau cu strasnicie.
15. Ba, regele Egiptului a poruncit moaselor evreiesti, care se numeau: una Sifra si alta Pua,
16. Si le-a zis: “Cand mositi la evreice, sa luati seama cand nasc: de va fi baiat, sa-l omorati, iar de va fi fata, sa o crutati!”
17. Moasele insa s-au temut de Dumnezeu si n-au facut cum le poruncise regele Egiptului, ci au lasat si pe baieti sa traiasca.
18. Atunci a chemat regele Egiptului pe moase si le-a zis: “pentru ce ati facut asa si ati lasat sa traiasca si copiii de parte barbateasca?”
19. Iar moasele au raspuns lui Faraon: “Femeile evreice nu sunt ca egiptencele, ci ele sunt voinice si nasc pana nu vin moasele la ele”.
20. De aceea Dumnezeu a facut bine moaselor, iar poporul lui Israel se inmultea si se intarea mereu.
21. Si fiindca moasele se temeau de Dumnezeu, de aceea El le-a intarit neamul.
22. Atunci Faraon a poruncit la tot poporul sau si a zis: “Tot copilul de parte barbateasca, ce se va naste Evreilor, sa-l aruncati in Nil, iar fetele sa le lasati sa traiasca toate!”
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
DOAMNE AJUTA!
DRAGI FRATI SI SURORI INTRU DOMNUL,FIE CA DUPA VIZITA PE ACEST BLOG,SA VA INTARITI INTRU CREDINTA IN DOMNUL SI SA ADUCETI SLAVA DOMNULUI DUMNEZEULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SI TUTUROR SFINTILOR SAI.AMIN!